Bolile bătrâneţii: demenţa

   Marti, 10 Aprilie, 2018 22:17    /    830 accesari

Ce este demenţa?

Demenţa este o boalǎ care apare ca urmare a afectǎrii creierului. Ea se caracterizatǎ printr-un declin progresiv al funcţiilor mintale. Sunt afectate memoria, limbajul, intelectul, abilitǎţile sociale, reacţiile emoţionale, modul de comportare. Pe mǎsura evoluţiei bolii se reduce posibilitatea persoanei de a realiza activităţile de fiecare zi. Simptomele particulare şi evoluţia ei pot fi destul de diferite de la o persoană la alta.

Se estimeaza ca dementa afecteaza cca. 35% din persoanele cu varste peste 85 de ani. Cu cateva exceptii – atunci cand este indusa de medicamente, substante toxice sau abuzul de alcool, boala este progresiva si ireversibila cu perioade stationare sau cu ritm rapid.

Cauzele de aparitie a demenţei.

• Boala Alzheimer este cea mai frecventă cauză de demenţă (50-70% din cazuri). Reprezintă pierderea progresivă a funcţiilor mentale datorită degenerării ţesutului cerebral cu pierderea celulelor nervoase şi apariţia “plăcilor senile”. Unul dintre primele semne de boală Alzheimer este pierderea memoriei de scurtă durată, urmată de dezorientare, dificultăţi de exprimare verbală şi înţelegere a limbajului şi de efectuare a activităţilor uzuale.

• Boala Huntington

• Demenţa cu corpi Lewy este o pierdere progresivă a funcţiilor mentale caracterizată de apariţia corpilor Lewy la nivelul celulelor nervoase. Aceşti corpi se formează în întreg creierul. Pacienţii alternează între starea de alertă şi cea de somnolenţă, pot avea halucinaţii şi tulburări motorii asemănătoare celor din boala Parkinson. Este mai frecvent întălnită la bărbaţi şi apare în general la personele peste 60 de ani.

• Demenţa frontotemporală se referă la un grup de demenţe apărute (printre care şi boala Pick) ca urmare a unor afecţiuni ereditare sau dobândite şi care determină degenerarea creierului la nivelul lobilor frontal şi temporali. În aceste cazuri personalitatea, comportamentul şi limbajul sunt afectate mai mult decît în boala Alzheimer, în schimb memoria este afectată mai puţin.

• Demenţa vasculară este pierderea funcţiilor mentale datorită distrugerii ţesutului cerebral prin scăderea sau blocarea fluxului sangvin. Cauza este reprezentată de accidente vasculare care pot fi puţine la număr, dar mai întinse sau pot fi minore, dar multiple (multi-infarct).

• Boala Parkinson – în cca. 40% dintre cazuri poate apărea demenţa, de obicei după vârsta de 70 de ani şi la 10-15 ani de la debutul bolii. Poate fi foarte severă, iar simptomele sunt asemănătoare cu cele din boala Alzheimer sau demenţa cu corpi Lewy. Apar tulburări de memorie, concentrare, lentoare în gândire, lipsa motivaţiei, confuzie, dezorientare.

• Hidrocefalia cu presiune normală reprezintă creşterea volumului de lichid care înconjoară în mod normal creierul şi se manifestă prin dificultăţi la mers, incontinenţă urinară şi demenţă. Demenţa poate să nu se manifeste decât târziu în evoluţia bolii, primele semne fiind: dificultăţi în planificare, organizare, tulburări ale gândirii abstracte şi atenţiei. Pierderea memoriei apare mai târziu.

• Boala Creutzfeldt-Jakob este o boală rară şi fatală care determină o demenţă rapid progresivă manifestată la început prin pierderea memoriei şi confuzie.

• Infecţia HIV determină demenţă prin distrugerea celulelor nervoase atunci când virusul infectează creierul sau datorită altor infecţii la care sunt expuse persoanele infectate cu HIV. Spre deosebire de alte forme de demenţă, aceasta tinde să apară la persoanele tinere. Simptome: lentoare în gîndire şi exprimare, concentrare dificilă şi apatie, mişcări lente, slăbiciune musculară, coordonare alterată.

• Demenţa pugilistică: apare la persoanele care au traumatisme craniene repetate. Prezintă simptome asemănătoare celor din boala Parkinson.

• Alte cauze: abuzul de alcool, anumite medicamente (sedative, anxiolitice, antidepresive), substanţe toxice (plumb, mercur sau alte metale grele), tulburări hormonale(hipotiroidism), tumori cerebrale, boli cardiovasculare, tulburări metabolice (modificări ale glucozei, sodiului sau calciului sangvin), scleroza multiplă, sifilis cerebral, boală Lyme, encefalită virală, criptococoză, deficite vitaminice (de ex. vitamina B12).

Simptomele demenţei: când trebuie mers la medic?

La medic trebuie mers atunci cand se constata alterarea gandirii, pierderi de memorie, probleme in exprimarea verbala, dificultati la scris/citit sau aparitia confuziei. In spectrul simptomelor se mai regasesc:

probleme in gandirea rapida, reactii in situatii urgente;

• dificultati in gandirea abstracta – calcule matematice;

• esuarea planificarii si indeplinirii actiunilor;

• alterarea comportamentului prin aparitia agresivitatii, agitatiei;

• neglijarea ingrijirii persoanle;

Tratarea demenţei

In general dementa este o boala progresiva, ceea ce inseamna ca nu poate fi tratata, ci doar incetinita in evolutie si ameliorate simptomele. Fac exceptie cazurile in care indepartarea (tratarea) cauzelor duce la recuperarea functiilor mentale partial sau total. Se pot prescrie medicamente pentru modificarea dispozitiei si comportamentului, medicamente folosite in tratarea Alzheimer sau a depresiei sau medicamente tranchilizante.

Tratamentul chirurgical este utilizat doar in cazurile in care dementa este provocata de o tumoare cerebrala si are ca scop indepartarea ei.